SONDAJ: Criza economică și așteptările mari față de reformarea rapidă au cauzat neîncrederea oamenilor de afaceri în instituțiile statului

Pentru a susține sectorul privat să depășească criza actuală, statul ar trebui sa intervină prin măsuri de scădere a costurilor indirecte precum birocrația excesivă, corupția, calitatea joasă a serviciului public, dar și diminuarea competiției neloiale și îmbunătățirea calității dialogului dintre instituțiile statului și mediul de afaceri. Acestea sunt câteva dintre concluziile mesei rotunde „Reziliența economică pe timp de criză: preocupările businessului privind gestionarea efectelor”, desfășurată pe 16 iunie curent. Evenimentul a fost organizat de Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE), cu susținerea Centrului Internațional pentru Antreprenoriat Privat (CIPE).

„Expertiza centrului nostru analitic contribuie la dezvoltarea sectorului privat prin identificarea și transpunerea priorităților businessului din Moldova în politici publice și consolidarea dialogului public-privat”, a declarat directoarea CAPE, Tatiana Lariușin.

Iar Natalia Oțel Belan, director regional pentru Europa și Eurasia a subliniat: „Identificarea, printr-un parteneriat pozitiv, de către sectorul privat a problemelor și soluțiilor crizelor actuale va contribui la crearea unei economii și democrații durabile”.

Masa rotundă a abordat principalele concluzii ale raportului: Reziliența economică pe timp de criză: preocupările businessului privind gestionarea efectelor crizei. Publicația, semnată de Ion Butmalai și Veronica Russu-Marin, directori de programe în cadrul CAPE, prezintă percepția sectorului privat despre măsurile anticriză și detaliază soluțiile în viziunea mediului de afaceri pentru atenuarea șocurilor din ultimii doi ani, dar și creșterea încrederii în instituțiile publice.

În perioada 1-14 aprilie 2022, CAPE, în parteneriat cu Magenta Consulting, a desfășurat două sondaje pe un eșantion de 107 companii și 24 asociații de business. Pentru a confirma și verifica rezultatele sondajelor, suplimentar au fost organizate cinci focus grupuri și 23 interviuri aprofundate. Potrivit cercetării, mediul de afaceri a fost afectat puternic de crizele recente, acestea amplificând problemele structurale din domeniul privat, care au fost „pasate” de la o guvernare la alta în ultimii 15 ani.

Peste 70% din asociațiile de business au menționat că au fost afectate de efectele pandemiei, 44% din acestea sunt nemulțumite de măsurile anticriză realizate de Guvern în ultimii doi ani, mai mult de jumătate din asociații sunt nesatisfăcute din cauza aplicării măsurii de reducere a cotei TVA până la 6% doar pentru sectorul HoReCa, iar jumătate din asociațiile de afaceri au menționat că compensațiile pentru șomajul tehnic nu au avut niciun efect asupra membrilor săi, se arată în Raport.

Pe de altă parte, 83% din asociațiile de business sunt foarte satisfăcute și satisfăcute de programul de implementare a pachetului guvernamental de digitalizare, 63% - mulțumite de amânarea raportărilor și a plăților taxelor pe perioada stării de urgență, iar 59% din companii sunt mulțumite de eliminarea necesității facturii fiscale în cazul cumpărăturilor cu cardul bancar.

În ce privește războiul din Ucraina, companiile mici și micro din țara noastră au fost cel mai mult afectate, iar mai mult de 40% din companii sunt dispuse să coopereze cu o companie ucraineană și mai mult de jumătate din acestea sunt dispuse să angajeze ucraineni refugiați temporar în Moldova.

Sectorul privat, în special, companiile mici și micro rămân în continuare îngrijorate de costurile de producere, scăderea consumului, dar și de creșterea prețurilor la materia primă.

„Mediul de afaceri din Moldova are un interes sporit să fie parte a procesului de reforme și a procesului decizional din țară. Numărul mare de inițiative propuse de business relevă un grad ridicat de consolidare și implicare a sectorului privat în dezvoltarea economică a țării, iar oamenii de afaceri integri nu urmăresc doar profitul momentan, dar și modul în care se dezvoltă țara. Prin urmare, trebuie să existe o cooperare strânsă între sectorul privat și instituțiile statului, iar această cooperare să rezulte în măsuri cu caracter stimulatoriu pentru ca antreprenorul să fie motivat să rămână în țară și să contribuie la dezvoltarea economică a Republicii Moldova”, menționează Ion Butmalai.

La rândul său, Veronica Russu-Marin consideră că „Din principalele provocări sunt, pe deoparte scăderea activității economice din cauza restricțiilor pandemice, creșterea prețurilor la resursele energetice și costurilor logistice, și pe de altă parte, corupția sistemică, lipsa forței de muncă din cauza migrației, dar și concurența neloială. Șocurile economice pe fundalul schimbării guvernării, proceselor electorale, dar și așteptărilor mari de reformare rapidă au creat condiții care au amplificat neîncrederea oamenilor de afaceri în instituțiile statului”

În cadrul mesei rotunde au fost puse în discuție constatările raportului împreună cu reprezentanții autorităților publice și a mediului de afaceri din Republica Moldova.

Prezent la eveniment, Roman Laduș de la Consiliul Economic a menționat: „Pe partea de reglementare am creat o foaie de parcurs pentru IMM-uri și am prevăzut să trecem în revistă sistemul de control de stat și sancționar, ne-am gândit la un sistem simplificat pentru micul business și la valorificarea pachetului de digitalizare”.

Potrivit lui Silviu Neghină, șef-adjunct al Direcției dezvoltarea mediului de afaceri la Ministerul Economiei, instituția este în proces de elaborare a Programului național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității pentru anii 2022-2026, iar printre direcțiile prioritare ale Programului se numără îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a activității întreprinderilor mici și mijlocii și sporirea accesului întreprinderilor la resurse financiare.

Marcela Lozovanu, directoarea Asociației Patronale din Industria Ușoară: „Producătorii au nevoie de modernizare, digitalizare, tehnologii noi, utilaje, softuri, iar din păcate criza demografică e cea mai importantă în sectorul nostru. Tinerii care rămân să lucreze își doresc o fabrică modernă, condiții bune de lucru și cu salarii competitive”.

În același timp, Nicolae Tîltu, șeful departamentului dezvoltare strategică de la Federația Națională a Fermierilor din Moldova a accentuat importanța dialogului public-privat: „Ne străduim să avem un dialog cu autoritățile, să venim cu propuneri concrete și soluții clare pentru fermieri. Dar nu tot timpul ce propunem se găsește pe agenda autorităților. Este nevoie de voință politică, noi abordări și piețe de desfacere”.

„Dacă noi vom fi auziți de guvernare, lucrurile se vor schimba imediat. Guvernul trebuie să asculte sectorul real”, a adăugat și Ion Stratulat.

În același timp, Alexandru Bădărău, președintele Asociației Producătorilor de Lavandă din Moldova propune următoarele măsuri: „Doar împreună vom putea crea o voce mai puternică. Pentru asta, trebuie să ne concentrăm eforturile pentru securitatea locală, competitivitatea întreprinderilor și susținerea antreprenorilor locali. De asemenea, propunem crearea unei platforme digitale de comunicare”.

Pentru susținerea dezvoltării sectorului privat din Moldova în condițiile crizelor actuale, autorii raportului formulează o serie de recomandări. Cele mai importante acțiuni includ eficientizarea serviciului public prin minimizarea costurilor suportate de sectorul privat din cauza birocrației, îmbunătățirea calității dialogului public-privat pentru a stimula dezvoltarea economică incluzivă, instituirea mecanismelor de susținere a capitalului antreprenorial, elaborarea programelor de subvenționare a investițiilor în energia regenerabilă, crearea instituției Avocatul antreprenorului, care ar asigura respectarea drepturilor întreprinzătorilor etc.

În perioada 2020-2022 Guvernul Republicii Moldova a aprobat o serie de măsuri pentru a diminua efectele crizelor asupra mediului de afaceri.

……………………

Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) este un centru analitic independent care promovează dezvoltarea economică incluzivă prin implicarea mediului de afaceri integru în cadrul dialogului public-privat pentru a stimula spiritul și capitalul antreprenorial.

„Economie fără monopoluri, libertate fără privilegii”