Sectorul privat, parte importantă a procesului decizional în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană

Lipsa de transparență în actul de guvernare reprezintă una din gravele probleme cu care se confruntă comunitatea de afaceri. În acest sens, Parlamentul are nevoie de platforme de cooperare eficiente pentru stabilirea dialogului public-privat și consultarea businessului în procesul de luarea a deciziilor. Aceste platforme vor crea premisele pentru un parteneriat durabil între business și Parlament. Acestea sunt câteva dintre concluziile discuției publice „Sectorul privat, parte importantă a procesului decizional în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, desfășurată la 30 septembrie curent. Evenimentul a fost organizat de Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE), cu susținerea Centrului Internațional pentru Antreprenoriat Privat (CIPE).

Discuția publică a abordat subiectul procesului consultativ în Parament, obstacolele în calea dialogului Parlamentului cu businessul în procesul de legiferare, dar și măsurile de eficientizare a procesului consultativ în Parlament, asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

„Experții CAPE, împreună cu cele mai active asociații de afaceri își exprimă deschiderea de a participa la procesul decizional pentru a-l transforma într-un proces transparent și incluziv, asemenea unei practici europene”, a declarat directoarea CAPE, Tatiana Lariușin.

„Mediul de afaceri, care constituie partea cea mai activă a societății, dorește să devină partener al statului în dezvoltarea economică a țării sau cel puțin un actor de luat în seamă, cu atât mai mult că acest drept este stipulat prin lege”, este de părere juristul CAPE, Viorel Pîrvan. Potrivit juristului, Parlamentul trebuie să demareze procesul de constituire a platformelor de cooperare; să consulte în prealabil businessul și societatea pentru a vedea opinia tuturor cum ar trebuie să arate aceste platforme; să reglementeze procedurile și normele privind activitatea acestor platforme; să fie stabilite criterii și norme clare privind identificarea părților interesate reprezentative, care vor fi consultate când se examinează proiecte de legi ce îi pot afecta.

La rândul său, directoarea de program CAPE, Veronica Russu-Marin a subliniat importanța dialogului public-privat: „Transparența este o componentă importantă a statului de drept și businessul are un rol important la asigurarea transparenței prin participarea la procesul decizional. Asociațiile de business doresc să se implice cât mai eficient în procesul de elaborare și consultare a proiectelor de legi și de acte normative”.

La 23.06.2022 Republicii Moldova i-a fost acordat statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, fiind indicate în Avizul Comisiei Europene mai multe măsuri necesare, cum ar fi lansarea și operaționalizarea unei platformei permanente de cooperare cu societatea civilă la nivelul Parlamentului. Ca răspuns, Guvernul a elaborat un Plan de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană, care prevede și crearea platformei de cooperare. Însă, actualmente, în Parlament nu sunt instituite consilii consultative pe lângă comisiile permanente și nici grupuri de lucru permanente ca instrumente de consultare publică.

În acest sens, Marian Cepoi, expert în cadrul Direcției pentru Politică Regională și Urbană, Comisia Uniunii Europene a vorbit despre experiența consultărilor publice la nivel european: „Majoritatea comisiilor organizează audieri regulate, deoarece le permit să audă de la experți și să poarte discuții cu privire la problemele-cheie. Atelierele sunt organizate de departamentele de politici și permit membrilor să pună întrebări și să facă schimb de opinii. Ele nu sunt neapărat ținute în public, dar pot fi ținute în timpul unei ședințe a comitetului. La rândul lor, organizațiile, rețelele sau persoanele interesate care desfășoară activități care vizează influențarea procesului decizional al UE trebuie să se înregistreze în Registrul de transparență”.

Potrivit analizei „Transparența procesului legislativ: între imaginea Parlamentului și urgența adoptării legilor”, semnată de Viorel Pîrvan, Parlamentul continuă să rămână restanțier la capitolul transparenţă şi informare publică despre activitatea sa. Deficiențele în asigurarea transparenței procesului legislativ sunt determinate în primul rând de imperfecțiunile cadrului de reglementare și dispersarea normelor în mai multe acte. În al doilea rând, problemele sunt cauzate de neaplicarea în practică a normelor de drept, menite să asigure un proces legislativ eficient şi transparent. În rezultat, procesul de consultare publică a proiectelor de acte legislative în cadrul comisiilor parlamentare permanente este unul dificil şi lacunar, ceea ce limitează posibilitatea părților interesate de a-și expune poziţia şi de a formula recomandări.

În acest sens, reprezentanții sectorului privat sunt îngrijorate de faptul că nu sunt informați și consultați în cazul inițiativelor legislative care le vizează activitatea. Comunitatea de afaceri susține că consultările publice pe marginea unor proiecte de legi importante care în sine reglementează mediul de afaceri, au un caracter pur formal, iar propunerile businessului nu sunt luat în calcul.

„Noi am discutat despre legea cu privire la publicitate timp de șapte ani, iar în luna martie a fost aprobată această lege, o lege care în opinia noastră, nu va funcționa. Și deși au fost organizate audieri publice la care am participat, nu s-au luat în considerare sugestiile noastre. Decidenții vorbeau cu noi, dar nu ne ascultat și am impresia că aceste audieri au un format decorativ. Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este faptul că nu există nicio instituție publică care monitorizează respectarea acestei legi”, povestește Galina Zablovscaia, directoarea Asociației Agențiilor de Publicitate din Moldova.

„Cine trebuie să gestioneze activitatea acestor platforme consultative și are oare Parlamentul nevoie de ele. Cred că la nivelul Parlamentului ar trebui să fie elaborat un regulament privind activitatea acestor platforme”, propune Vladimir Corobcă, de la Oficiul Național al Viei și Vinului.

Astfel, pentru eficientizarea procesului consultativ, Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice va elabora o notă de poziție cu propunerile mediului de afaceri pentru stabilirea în comun a direcțiilor de intervenție pentru eficientizarea procesului decizional, iar drept acțiuni viitoare este planificată o discuție publică cu reprezentanții Parlamentului privind angajamentele pe subiectul transparenței ale Republicii Moldova în calitate de țară candidată la Uniunea Europeană.

……………………

Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) este un centru analitic independent care promovează dezvoltarea economică incluzivă prin implicarea mediului de afaceri integru în cadrul dialogului public-privat pentru a stimula spiritul și inițiativa antreprenorială

„Economie fără monopoluri, libertate fără privilegii”