DISCUȚIE PUBLICĂ: Sancțiunile impuse Federației Ruse au un impact semnificativ asupra economiei și IMM-urilor din Moldova

Sancțiunile colective sunt introduse rapid, dar sunt ridicate încet, iar eficacitatea lor va crește în timp. Costurile impunerii sancțiunilor internaționale nu ar trebui să dăuneze economiilor țărilor care le impun. Aderarea parțială a Republicii Moldova la sancțiunile internaționale împotriva Federației Ruse urmărește să minimizeze riscurile și amenințările la adresa securității naționale, prevenind pierderea competitivității economiei din aplicarea acestora. În acest sens, autoritățile din țara noastră trebuie să răspundă rapid și adecvat la consecințele negative ale sancțiunilor și să ofere proceduri cuprinzătoare pentru a sprijini eficiența companiilor moldovenești. Acestea sunt câteva dintre concluziile discuției consultative „Riscuri regionale și impactul sancțiunilor impuse Rusiei asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană”, desfășurată pe 29 noiembrie. Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Antreprenoriat și Politică Economică (CAPE) cu sprijinul Centrului Internațional pentru Întreprinderi Private (CIPE).

Discuția publică a abordat efectele sancțiunilor impuse Federației Ruse, riscurile pe plan regional, problema implementării sancțiunilor pe plan internațional, consecințele lor asupra companiilor din Moldova și regiunea transnistrianță, dar și măsurile de politici ale Republicii Moldova în acest context.

„La această dicuție punem accentul atât pe riscurile regionale, dar și impactul sancțiunilor internaționale asupra economiei și sectorului privat din Moldova”, a declarat directoarea CAPE, Tatiana Lariușin.

„Războiul a aprofundat toate deficiențele modelului economic actual al Republicii Moldova. Federația Rusă încearcă să folosească companiile care au influență cu scop dublu. Acest fenomen este cu mult mai aprofundat odată cu aplicarea sancțiunilor internaționale și cumva această legătură dintre companiile din Rusia și regiunea transnistreană s-a accentuat în această perioadă. Iar dependența față de resursele energetice ruse a făcut ca sancțiunile să fie folosite pe post de armă și șantaj, inclusiv și a Moldovei”, a menționat directorul de program CAPE, Ion Butmalai. Potrivit lui, probabilitatea escaladării conflictului înghețat dintre Tiraspol și Chișinău în primele luni de la începerea războiului au creat incertitudine în rândul companiilor, dar şi a populaţiei.

Războiul dezlănțuit de Federația Rusă în Ucraina creează riscuri politice, economice și sociale nu numai pentru Ucraina, dar și pentru întreaga regiune, care este o verigă de logistică importantă și un producător notoriu de produse agricole. Drept răspuns la această agresiune, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și alte țări au introdus sancțiuni colective împotriva Rusiei cu scopul de a-i limita capacitatea de finanțare a operațiunilor militare și de consolidare a complexului militar-industrial pentru continuarea războiului. Dependența statelor membre ale UE de resursele energetice rusești a creat condiții propice pentru utilizarea factorului energetic în calitate de armă și metodă de șantaj atât împotriva statelor membre ale UE, cât și împotriva Republicii Moldova.

Moldova a aderat la sancțiunile colective din domeniul financiar-bancar, şi de asemenea a introdus o serie de constrângeri legate de transportul aerian, regimul de vize pentru o serie de persoane din lista sancțiunilor, schimburi comerciale cu mărfuri cu destinație specială. Și cu toate că economia Moldovei este infimă în raport cu cele din regiune, sancțiunile aplicate de aceasta urmăresc respectarea cadrului normativ internațional și interzicerea eludării sancțiunilor prin sistemul financiar moldovenesc și minimizarea riscurilor de securitate internă. Prin urmare, țara noastră trebuie să elaboreze politici de sancționare reale și proceduri de introducere complexă a regimului de sancționare în concordanță cu interesele naționale.

„Sancțiunile impuse Federației Ruse bat în competitivitatea IMM-urilor, dar economic nu avem cum să-i speriem pe ruși deoarece este irelevant. Trebuie să ne gândim doar ca aceste sancțiuni să nu ne afecteze securitatea țării și să interzicem înregistrarea unor afaceri aflate sub sancțiuni”, subliniază președinte WatchDog, Sergiu Tofilat

La rândul său, Eugen Cara, șeful Secției proiecte de asistență din cadrul Biroului politici de reintegrare a adăugat: „Pe dosarul transnistrian reieșind din situația regională tensionată încercăm să evităm riscurile interne și suntem interesați să uniformizăm plățile și ne gândim cum să reglementăm corect și să aplicăm măsurile de politică economică a Moldovei pe tot teritoriul țării”. Potrivit lui, conform datelor Agenției Servicii Publice în regiunea trasnistreană sunt înregistrați în jur de 2300 de agenți economici care corespund cerințelor legislației în vigoare a Republicii Moldova, iar piața europeană rămâne a fi cea mai atractivă pentru aceștia.

În ultimul timp, jurnaliștii moldoveni de investigație au scos la iveală un număr de întreprinderi locale din sectorul metalurgic și industria constructoare de mașini care au legături cu întreprinderi metalurgice și militare și care mențin relații economice cu firme rusești incluse în lista companiilor sancționate.

„Prezența rusească este foarte semnificată și masivă și are un impact asupra economiei Moldovei. Cel mai mare producător de textile din Moldova are proprietari ruși și prezența rusească este și în domeniul dutty-free sau al Aeroportului. În total sunt 898 de companii la care asociați sunt persoane fizice şi juridice din Federația Rusă, cum ar fi întreprinderile ce produc componente electronice (Mezon, Sigma) sau elemente pentru motoarele avioanelor militare și civile (ASPA, Topaz, Pribor). Și în acest an de război continue să fie fondate firme cu capital rusesc”, a povestit Ion Preașcă, jurnalist economic mold-street.md și Rise Moldova.

La rândul lor, autoritățile publice susțin că Republica Moldova nu a aderat la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei deoarece avem o societate și o economie vulnerabilă la astfel de poziționări, iar politicile statului ar trebui concentrate pe reducerea riscurilor sancțiunilor asupra populației și a mediului de afaceri.

„Nu cred că Republica Moldova trebuie să aibă niște politici de sancționare în perioada dificilă actuală, dar să ne axăm pe reducerea riscurilor agenților economici, căci asta e menirea noastră. Iar comisia noastră ar trebui să inițieze aceste discuții. Venim aceste zile și cu un proiect de lege privind reasigurările în Federația Rus”, este de părere Valentina Manic, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Comisia economie, buget și finanțe

„Sectorul agricol rămâne foarte susceptibil la capitolul sancțiunilor. Alinierea la sancțiuni din punctul de vedere al politicilor agricole reprezintă un subiect delicat din perspectiva scumpirilor materiei prime și a inflației, dar și comercializarea produselor agricole pe piețele noi. Pe de o parte avem problema producătorilor agricoli care exportă marfa în Federația Rusă, iar pe de altă parte este problema importului de livrabile din piața rusă, cum ar fi fertilizanții, care reprezintă o cotă de 80%, iar pe platforma UE rămân de negăsit mulți fertilizanți de care avem nevoie”, susține Ghenadie Rusu, de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

În rezultatul deciziei Federației Ruse de a recunoaște zonele necontrolate de guvernul Ucrainei ale regiunilor Donețk și Lugansk ca entități independente și la agresiunea militară împotriva Ucrainei din 24 februarie 2022, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și o serie de alte țări ale lumii au impus sancţiuni împotriva a sute de organizaţii ruse şi a peste 1000 de persoane fizice.

În consecință a fost aplicat un pachet de măsuri individuale și economice care vizează sectorul finanțelor, al energiei, al transporturilor și al tehnologiei, precum și politica în domeniul vizelor. Este relevant de menționat faptul că Republica Moldova nu s-a aliniat în mod oficial pachetului de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Indiferent de faptul că statul Republica Moldova nu a impus nici o sancțiune Federației Ruse, efectul acestor sancțiuni vizează direct atât sistemul bancar al Republicii Moldova, cât și business-ul local care beneficiază de serviciile bancare de transferuri internaționale.

……………………

Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) este un centru analitic independent care promovează dezvoltarea economică incluzivă prin implicarea mediului de afaceri integru în cadrul dialogului public-privat pentru a stimula spiritul și capitalul antreprenorial.

„Economie fără monopoluri, libertate fără privilegii”