Capacitatea limitată a factorilor de decizie, a societății civile și a asociațiilor de business de a participa la procesul de luare a deciziilor, nefuncționalitatea consiliilor consultative și lipsa previzibilității legilor sunt principalele deficienţele în asigurarea transparenței procesului legislativ și dialog între mediul de afaceri și autorități. Sunt concluziile participanților la forum-ului „Consolidarea procesului consultativ instituțional și supraveghere publică în Moldova” organizat pe 11 decembrie de către Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE).

Evenimentul a avut scopul de a discuta mecanismele de dialog consultativ instituțional și supraveghere publică permanentă pentru un mediu de afaceri eficient în Moldova. În acest sens, reprezentanții mediului de afaceri, autorităților publice și ai mediului asociativ prezenți la forum au abordat subiectul participării sectorului privat în procesul de luare a deciziilor și îmbunătățarea dialogul public-privat în cadrul Parlamentului. Discuțiile au fost moderate de Lyndon Allin, Asociat senior la cabinetul de avocatură Baker McKenzie din SUA.

„Noi lucrăm intens pentru a instituirea unor mecanisme lucrative prin consultări publice și pentru aduce la cunoștință viziunile mediului de afaceri din Moldova în cadrul acestei platformei consultative a reprezentanților societății civile pe lângă Parlament, creată recent. Îmi doresc ca recomandările și opiniile businessului să contribuie la buna funcționare a acestei platforme, iar toate acțiuni sper că vor duce la îmbunătățirea mediului de afaceri și a procesului decizional”, a declarat Tatiana Lariușin, directoarea Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice.

„Este important pentru organizația noastră ca prevederile legii cu privire la transparența procesului decizional să fie respectate și să existe mecanisme viabile pentru participarea sectorului privat în procesul de luare a deciziilor. Această legea este unul din motivele principale pentru care suntem în Moldova acest an”, a zis Frank Brown, directorul Centrului anticorupţie şi guvernanţă corporativă al CIPE.

„Este vital de a avea oportunități de transparență atât pentru business, cât și pentru orice persoană interesată, deoarece în caz contrar, aceștia vor găsi alte mijloace, ilegale pentru a-și promova interesele. Problemele pentru care legea transparenței decizionale nu este implementată e din cauza că necesită timp, resurse și alte aspecte simple, cum ar fi existența unor spații pentru desfășurarea consultărilor”, a menționat Lyndon Allin.

Iar Roman Laduș, expert economic în cadrul Consiliului Economic a subliniat importanța creării unei noi metodologii pentru desfășurarea consultărilor: „Prin intermediul Consiliul economic asigurăm un dialog participativ, transparent și nediscriminatoriu pentru îmbunătățirea mediului de afaceri. Consultările nu trebuie să se facă de dragul consultărilor, ci să venim cu metode concrete pentru a răspunde la mai multe întrebări. Trebuie să nuanțăm acest dialog cu o metodologie cu care să ieșim cu niște dovezi și niște estimări ca să ajungem la soluții.

„Avem mecanisme de cooperare cu societatea civilă și sectorul privat care obligă ca autoritățile să dezvolte acele proceduri care să asigure informarea și consultarea. La nivel local avem registrul actelor locale și ne propunem să elaborăm și niște instrucțiuni în vederea asigurării transparenței decizionale. Planificăm să revedem și portalul particip.gov.md, dar, cu toate aceste mecanisme, există deficiențe în procesul de aplicare a normelor legale și considerăm că mai e spațiu pentru instrumente noi”, a povestit Emilia Cebotari, șefa Direcției Secretariate permanente, Cancelaria de Stat.

Potrivit participanților la forum, procesul de consultare publică a proiectelor de acte legislative în cadrul Parlamentului limitează posibilitatea părților interesate de a-și expune poziţia şi de a formula recomandări. La fel, atât capacitățile limitate ale societății civile, a sectorului asociativ, cât și ale Parlamentului sunt barierele care stau în calea funcționării eficiente a Parlamentului. În acest sens, procesul participativ de elaborare a politicilor publice trebuie să devină un element indispensabil în activitatea Parlamentului, care trebuie să rezolve orice problemă prin dialog, consultări și discuţii publice.

„Cadrul de reglementare existent e suficient ca dialogul să se întâmple. Problema însă constă în capacitatea limitată a factorilor de decizie de a participa la procesul de consultări publice, a societății civile și a asociațiilor de business de a asimila tot volumul de cadre normative și legislative care sunt propuse spre consultare. Astfel, ne propunem o previzibilitate și comunicarea planurilor anuale”, sugerează Mila Malairău, director executiv AmCham Moldova.

„Comitetele consultative nu sunt prea funcționale în ultimul timp, dar ar fi un domeniu de îmbunătățit, deoarece în cadrul acestor ședințe pot fi lansate unele inițiative legislative și unde ne putem expune. Cu toate acestea, pe de o parte, insistențele businessului nu se prea regăsesc în actele legislative, iar pe de altă parte, autoritățile ne grăbesc pentru promovarea unor acte normative motivând necesitatea de armonizare a legislației, uneori aceste acte sunt promovate foarte rapid, iar această aliniere la standardele internaționale implică și multe costuri și investiții din partea businessului. Este binevenit ca pachetul care însoțește un proiect de act normativ să fie complex, integral și accesibil tuturor celor interesați. Avem de muncit și noi, ca sectorul privat și autoritățile publice, pentru ca acest proces să fie mai calitativ”, a spus Natalia Calenic, vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie din Moldova.

La rândul său, Mariana Kalughin, expertă anticorupție la Transparency International Moldova este de părere că previzibilitatea proceselor pentru creșterea transparenței procesului legislativ: „Ceea ne dorim este previzibilitatea proceselor și o mai mare sporire a capacităților sectorului asociativ în procesul decizional. Fără transparență nu avem cum să așteptăm un Parlament pe care și-l dorește un cetățean, un Parlament care să dea dovadă de reprezentativitate, accesibilitate, responsabilitate și eficiență. Și pentru asta trebuie să punem presiune asupra Legislativului pentru disciplinare și publicarea tuturor programe legislative”.

„Trebuie să consolidăm societăți de business de ramură puternice care să meargă în Parlament și să avem specialiști care să urmărească traseul unui act normativ și care să meargă la deputați cu propuneri concrete și să le explice într-o manieră legală”, recomandă Eugen Dațco, directorul Uniunii Transportatorilor şi Drumarilor din Moldova.

Iar Veaceslav Ioniță, economist la IDIS „Viiitorul” este de următoarea părere: „Lipsa discuțiilor și graba au limitat nivelul de transparență în procesul legislativ și în dezvoltarea dialogului dintre Parlament și mediul asociativ. Nu avem nici un mecanism prin care mediul de afaceri să genereze, să propună sau promoveze soluții sau îmbunătățiri. La fel, trebuie să existe mecanisme de presiune pentru disciplinarea deputaților”.

„În calitate de fermieri avem capacități modeste pentru a participa activ și competent ca să venim cu propuneri argumentate și sănătoase în fața decidenților. În așa mod este și mai ușor să te afirmi. Acolo unde există transparență e puțină corupție, iar acolo unde corupție e în floare, transparența este mimată”, este de părere Vasile Mîrzenco, președintele Federației Naționale a Fermierilor.