Impactul războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești, dezbătut de experți și mediul de afaceri în cadrul unei sesiuni de brainstorming

Peste 20 de experți economici și reprezentanți ai mediului de afaceri și-au dat întâlnire vineri, 9 septembrie, în cadrul unei sesiuni de brainstorming despre impactul războiului din Ucraina asupra economiei Republicii Moldova. Evenimentul a fost organizat de Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE), cu susținerea Centrului Internațional pentru Antreprenoriat Privat (CIPE). scopul principal al sesiunii a fost de a evalua multitudinea de factori care au impact asupra economiei, dar si a sectorului privat.

„CAPE lansează o serie de consultări cu asociațiile de afaceri pentru a evalua riscurile impactului războiului din Ucraina asupra economiei și sectorului privat din Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, în vederea elaborării de recomandări practice pentru măsuri imediate anticriză”, a declarat directoarea CAPE, Tatiana Lariușin.

Pandemia a expus vulnerabilitățile modelului economic actual și anume dependența față de consumul privat alimentat din importuri, exporturi de origine agricolă cu o valoare adăugată mică, dependența față de resursele energetice de import și instituții publice ineficiente. Pe de altă parte, războiul din Ucraina a mai adăugat suplimentar și o serie de costuri directe (dependența de lanțurile logistice din Odessa) și indirecte (riscurile sporite pentru securitatea teritorială și economică).

„Contrar așteptărilor, exporturile moldovenești au crescut cu 72% pentru semestrul I 2022, creștere datorată în mare parte reexporturilor către Ucraina, contabilizarea exporturile din regiunea transnistriană și creșterea exporturilor de cereale. Criza energetică și ruperea lanțurilor logistice au generat automat un val de scumpiri în Republica Moldova, iar războiul a crescut riscurile de țară, afectând puternic încrederea investitorilor străini”, este de părere directorul de program CAPE, Ion Butmalai.

Odată cu închiderea frontierei de către Ucraina, agenții economici din Transnistria au fost nevoiți să își orienteze exporturile și operațiunile bancare prin sistemul bancar a Moldovei. Chiar și așa aceștia nu au relații bugetare cu Moldova, folosind infrastructura publică care este intreținută din taxele contribuabililor.

În același timp, declinul sectorului privat datorită migrației forței de muncă, inclusiv și din cauza războiului, dar și întârzierea reformelor inclusiv a cadrului de reglementare demotivează oamenii de afaceri, care își mută afacerile în alte țări.

Potrivit raportului semnat de CAPE, Reziliența economică pe timp de criză: preocupările businessului privind gestionarea efectelor crizei, percepția mediului de afaceri cu privire la viitor este una pesimistă. Aceste temeri sunt alimentate pe fundalul scăderoo consumului gospodăriilor casnice, creșterea costurilor de producere din cauza prețurilor mari la produsele energetice, și creșterea prețului materiei prime datorită inflației importate.

Prin urmare, pentru a minimiza riscurile create de război, reprezentanții asociațiilor de business, instituțiilor publice, dar și comunitatea de experți au obligația să lanseze discuții cu privire la reformarea sectorului privat si a modelului economic actual. În acest sens, experții, dar și reprezentanții sectorulului privat, în special, companiile mici și micro rămân îngrijorate de efectele războiului din Ucraina, costurile de producere, scăderea consumului, dar și de creșterea prețurilor la materia primă.

„Războiul din Ucraina a afectat grav situația investițiilor străine din țara noastră, și a scos la suprafață vulnerabilitățile strategiilor de atragere a investițiilor private”, menționează Alexandru Fală, director de program „Expert-Grup.

La rândul său, Sergiu Tofilat, președintele WatchDog consideră că „Republica Moldova va trece printr-o perioadă dificilă din punct de vedere economic în următorii doi ani din cauza dependenței energetice, însa prin diversificarea surselor, dezvoltării eficienței energetice și reformarea sectorului energetic, situația în favoarea populației va fi îmbunătățită”.

„O coordonare mai clară și strictă este necesară în cazul oferirii sprijinului sectorului privat afectat de război. Și asta deoarece unele sectoare ale economiei nu înțeleg criteriile de acordare a acestui suport”, este de părere economistul Ion Preașcă.

În același timp, Alexandru Bădărău,președintele Asociației Producătorilor de Lavandă din Moldova are următoarea opinie „Guvernul ucrainean a depreciat valuta și în acest fel, sunt mai competitivi la export, în timp de Guvermul nostru încearcă să susțină populația afectată și mai puțin businessul”.

„Actualmente nu există nicio strategie care să formuleze acțiunile de susținere a producătorilor autohtoni. Sunt susținute companiile mici, iar cele mari sunt pe cale de dispariție. În același timp, producătorii noștri își doresc integrarea economică, înțelegând că regimul de la Tiraspol are zile numărate”, subliniază directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Conserve ”Speranța-Con”, Mircea Manoli.

Pentru depășirea efectelor economice cauzate de războiul din Ucraina, experții Centrului de Antreprenoriat și Politici Economice formulează o serie de recomandări. Potrivit lor, politicile publice trebuie să se axeze pe schimbarea modelului de creștere economică, eliminarea schemelor cleptocratice, integrarea agenților economici din Transnistria în cadrul legal și bugetar, facilitarea exportului cu valoare adăugată mare și aplicarea standardelor de calitate în contextul statutului de candidat la UE.

Sesiunea de brainstorming face parte dintr-o serie de sesiuni desfășurate de Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice pentru evaluarea și discutarea riscurilor impactului războiului din Ucraina asupra economiei Republicii Moldova.

……………………

Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) este un centru analitic independent care promovează dezvoltarea economică incluzivă prin implicarea mediului de afaceri integru în cadrul dialogului public-privat pentru a stimula spiritul și capitalul antreprenorial.

„Economie fără monopoluri, libertate fără privilegii”