Impactul, provocările și oportunitățile de adaptare a mediului de afaceri în contextul războiului, discutate în cadrul unei prezentări

Susținerea dezvoltării sectorului privat din Moldova prin transpunerea nevoilor acestuia în politici publice, dar și prin implicarea lui în procesul de luare a deciziilor pe diferite platforme reprezintă unul dintre obiectivele urmărite de Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE). În acest scop, în parteneriat cu Centrul Internațional pentru Antreprenoriat Privat (CIPE), a fost evaluată situația actuală a sectorului privat ca rezultat al războiului din Ucraina. Constatările evaluării, dar și recomandările pentru depășirea provocărilor actuale au fost discutate în cadrul prezentării „Prioritățile de advocacy ale IMM-urilor din Moldova pentru depășirea provocărilor în contextul războiului”, desfășurată pe 30 noiembrie.

Prezentarea a abordat efectele macroeconomice ale războiului din Ucraina asupra economiei Republicii Moldova, reziliența mediului de afaceri din Moldova pe timp de război, dar și importanta implicării mediului de afaceri într-un proces decizional.

„Centrul nostru analitic și-a propus să identifice și analizeze impactul războiului din Ucraina asupra economiei și sectorului privat din Moldova, riscurile și oportunitățile resimțite de IMM-uri, inclusiv în regiunea transnistreană, în vederea elaborării de recomandări practice pentru măsuri imediate anticriză”, a declarat directoarea CAPE, Tatiana Lariușin.

Războiul din Ucraina reprezintă o mare provocare pentru sectorul privat și cel public, dar în același timp și o mare oportunitate de a regândi economia țării. Astfel, pe de o parte creșterea prețurilor pentru resursele energetice, inclusiv sistarea livrărilor de energie electrică din Ucraina a creat o stare de incertitudine în cadrul sectorului privat. Ruperea lanțurilor logistice au afectat lanțurile de aprovizionare și de comerț, iar blocarea portului Odessa, a afectat schimbul de mărfuri a produselor. Pe de altă parte, reorientarea exporturilor spre piața UE a asigurat o stabilitate pentru agenții economici, iar importurile din Ucraina pentru primul semestru al anului 2022 comparativ cu anul 2021 au crescut cu 34.4%, iar exporturile pentru aceeași perioadă cu 542%.

„Luând în considerare riscurile actuale este necesar ca factorii politici, asociațiile de business și comunitatea de experți să contureze o serie de domenii ce trebuie abordate pentru a fi identificate soluții complexe în rezolvarea lor. În acest proces este important de menționat că un sector privat puternic și competitiv va contribui nu doar la dezvoltarea economică și socială, dar și la fortificarea democrației și instituțiilor publice”, a menționat directorul de program CAPE, Ion Butmalai.

Ultimele evoluții economice agravate de criza energetică de proporții, dar și a războiului din Ucraina au pus presiune asupra sectorului privat și au generat riscuri semnificative pentru stabilitatea economică. Potrivit raportului semnat de CAPE, Reziliența economică pe timp de criză: preocupările businessului privind gestionarea efectelor crizei constată lipsa unei viziuni strategice din partea instituțiilor publice cu privire la sectoarele economice ce trebuie dezvoltate și cum ar trebui să arate sectorul privat în termen lung. Totodată, mediul de afaceri este pus în condiția de o adaptare rapidă la realitate.

„Mediul de afaceri se confruntă cu o perioadă dificilă, care implică diverse provocări economice, logistice și sociale, care, totodată, ar putea fi transformate în oportunități. Discutând cu mediul de afaceri și realizând un sondaj-expres în rândul acestora, putem concluziona că situația actuală le-au afectat semnificativ activitatea. Respectiv, profiturile antreprenorilor au scăzut, investițiile s-au redus, producătorii autohtoni și-au pierdut din competitivitate, iar prețurile la materia prima au crescut substanțial”, este de părere Veronica Russu-Marin, directoare de programe CAPE. Potrivit ei, este necesară fluidizarea traficului transfrontalier și interconectarea serviciilor de control în sistemul informațional la frontiere; sprijinirea sustenabilității producătorului autohton, aplicarea mecanismelor de liberalizare a comerțului, dar și eficientizarea dialogului public-privat.

În același timp, mediul de afaceri este direct interesat de participarea la procesul decizional, asociaţiile de business dorind să se implice cât mai eficient în procesul de elaborare și consultare a proiectelor de acte normative. Cu atât mai mult că acest drept este stipulat prin lege. În acest sens, Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice susține îmbunătățirea cadrului de reglementare, implementarea cerințelor de transparență existente în Parlament, modernizarea și crearea noilor instrumente pentru eficientizarea procesului consultativ.

„Lipsa dialogului public-privat cauzează o discrepanţă enormă dintre agenda priorităţilor autorităţilor publice şi agenda businessului, ceea ce se resimte în activitatea antreprenorială şi duce la extinderea sectorului informal al economiei şi reducerea veniturilor bugetului de stat”, subliniază expertul juridic CAPE, Viorel Pîrvan.

Amintim că la 1 noiembrie curent, Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice a organizat masa rotundă „Platforma permanentă consultativă și de cooperare la nivelul Parlamentului: condiție pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană". În cadrul evenimentului, care a a adunat deopotrivă deputați, dar și reprezentanți ai mediului de afaceri și societății civile, au fost abordate măsurile de eficientizare a procesului consultativ în Parlament, asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. În viziunea mediului de afaceri, platforma de cooperare la nivel de Parlament reprezintă un instrument necesar și eficient de consultare în procesul de luare a deciziilor și creează premisele pentru un parteneriat durabil între business și Parlament.

Pentru îmbunătățirea transparenței în activitatea Parlamentului și eficientizarea procesului consultativ sunt necesare de întreprins un șir de măsuri, care se referă la cadrul de reglementare, instrumentele de transparență existente și noi instrumente necesare de creat.

Printre cele mai importante recomandări se numără sistematizarea normelor privind transparența în procesul decizional parlamentar într-un singur act normativ, prin includerea lor în Regulamentul actual al Parlamentului, în viitorul Cod parlamentar; realizarea măsurilor pentru îmbunătățirea procesului de organizare și desfășurare a consultărilor publice în comisiile permanente, cu informarea și consultarea obligatorie a asociațiilor de business, asociațiilor patronale și profesionale; și nu în ultimul rând, instituționalizarea obligatorie a platformei de cooperare la nivel de Parlament ca instrument de consultare în procesul decizional, cu reglementarea normelor și procedurilor de organizare și activitate a platformei.

Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice consideră că realizarea acestor recomandări va eficientiza procesul consultativ în Parlament, în contextul angajamentelor asumate de Republica Moldova ca țară candidată la Uniunea Europeană, iar ca rezultat se va consolida dialogul cu sectorul privat și nivelul de transparență, va spori responsabilitatea instituției Parlamentului, va îmbunătăți încrederea publică și imaginea Parlamentului.

……………………

Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) este un centru analitic independent care promovează dezvoltarea economică incluzivă prin implicarea mediului de afaceri integru în cadrul dialogului public-privat pentru a stimula spiritul și capitalul antreprenorial.

„Economie fără monopoluri, libertate fără privilegii”