Adaptarea mediului privat la consecințele războiului din Ucraina, dezbătut de experți și mediul de afaceri în cadrul unei discuții publice

Războiul din Ucraina implică provocări economice și logistice majore pentru sectorul privat, dar în același timp și o posibilitate de a regândi economia țării. Asociațiile de business la rândul lor încearcă se se adapteze situației și să transforme aceste provocări actuale în oportunități. Acestea sunt câteva dintre concluziile discuției publice „Impactul războiului din Ucraina asupra sectorului privat din Moldova și adaptarea activității economice la condițiile actuale”, desfășurată la 18 octombrie curent.

Evenimentul a fost organizat de Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE), cu susținerea Centrului Internațional pentru Antreprenoriat Privat (CIPE).

„Ne așteptăm ca prin intermediul acestor sesiuni de discuție să obținem o imagine cuprinzătoare a modului în care businessul din Moldova se adaptează la amenințările și riscurile războiului din Ucraina”, a declarat directoarea CAPE, Tatiana Lariușin.

Pandemia și conflictul militar din Ucraina au expus vulnerabilitățile economiei și ale mediului antreprenorial din Moldova, afectând substanțial atât lanțurile comerciale, cât și planurile de dezvoltare ale sectorului privat. Mediul de afaceri se confruntă cu diverse provocări economice, logistice și sociale. Totodată, unele companii au reușit să se adapteze situației și să transforme aceste provocări în oportunități.

Primii care au resimțit efectele războiului au fost transportatorii, iar transportul de mărfuri din și spre Moldova a fost afectat din cauza blocării rutelor terestre și maritime prin portul Odessa, și redirecționarea fluxurilor de mărfuri ucrainene și moldovenești pe căi rutiere a suprasolicitat vămile Moldovenești, creând cozi de zeci de kilometri. În acest context, companiile moldovenești s-au adaptat și au găsit rute alternative pentru transportul de mărfuri, însă costurile suplimentare sunt puse pe seama consumatorului.

În același timp, asociațiile de business sunt afectate de deficitul forței de muncă și se observă o migrație a afacerilor din Moldova, temerile mediului e afaceri fiind cauzate de riscurile legate de securitatea regională. Iar în ce privește domeniul energetic, incertitudinea legată de asigurarea țării cu gaz natural și electricitate afectează planificarea și stabilitatea financiară a companiilor. În acest sens, Guvernul trebuie să inițieze discuții cu asociațiile de afaceri a căror membri sunt consumatori de gaz în procesul de producție pentru a identifica mecanisme care le-ar permite să rămână competitivi.

„Pandemia, dar și războiul reprezintă două mari provocări pentru sectorul privat și cel public, dar în același timp și o posibilitate de a regândi economia țării. Având în vedere riscurile emergente este necesar ca factorii politici, asociațiile de business și comunitatea de experți să contureze o serie de domenii care trebuie abordate pentru a identifica soluții complexe de soluționare. În acest sens, un sector privat puternic și competitiv va contribui nu doar la dezvoltarea economică și socială, dar și la fortificarea democrației și a instituțiilor publice”, este de părere directorul de program CAPE, Ion Butmalai.

„Mediul de afaceri se confruntă cu o perioadă dificilă, care implică diverse provocări economice, logistice și sociale, care, totodată, ar putea fi transformate în oportunități. Pentru a veni cu anumite recomandări și soluții pentru susținerea activității de antreprenoriat este important s[ avem o înțelegere justificată a esenței riscurilor”, a spus Veronica Russu-Marin, directoare de programe CAPE.

Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice, prin intermediul asociațiilor de afaceri din Moldova potrivit raportului semnat de CAPE, Reziliența economică pe timp de criză: preocupările businessului privind gestionarea efectelor crizei constată lipsa unei viziuni strategice din partea instituțiilor publice cu privire la sectoarele economice ce trebuie dezvoltate și cum ar trebui să arate sectorul privat în termen lung. Totodată, mediul de afaceri este pus în condiția de o adaptare rapidă la realitate.

Aneta Zasaviţchi, preşedinta asociaţiei patronale „Asociaţia Naţională a Restaurantelor şi a Localurilor de Agrement din Republica Moldova” (MĂR) a menționat „Resimțim direct costurile la produse și la pachet a venit și criza energetică, care majorează alte costuri pentru utilități și produse din serviciul de alimentație publică”.

„Businessul nu se oprește la declarațiile politice. Avem nevoie de acțiuni concrete pentru a debloca situația. Schimbarea economică trebuie să meargă înainte și vrem să fim auziți”, a spus la rândul său Dumitru Albulesa, președintele Asociației expeditorilor și brokerilor vamali din Republica Moldova.

„Ajutorul colegilor din țara vecină este binevenit, dar ne-am dori niște drumuri bune pentru camioanele cu marfa grea și o pregătire și renovare a posturilor vamale pentru fluxul mare de transport. Se așteptă un flux mare spre Ucraina cu ajutoare, dar și transportatorii din țară vor avea de lucru și vor achita taxe și impozite”, a accentuat administratorul Asociației Internaționale a Transportatorilor - AITA, Ghenadie Țaulean.

La rândul său, Ina Gladii, coordonatoare de program la Asociația Națională pentru Turism Receptor și Domestic din Moldova (ANTRIM) a subliniat „Industria turismului din țara noastră se caracterizează prin lipsă de resurse și a unui plan strategic pentru poziționarea Republicii Moldova pe arena internațională, drept o destinație turistică sigură. De exemplu, agențiile de turism și-au reorientat activitatea și prestează servicii de organizare a evenimentelor”.

Totodată, pentru identificarea problemelor, dar și a propunerilor din partea sectorului privat, în cadrul discuției a fost realizat un sondaj în rândul celor prezenți. Sondajul a avut scopul de înțelege cum mediul de afaceri conștientizează ca activează pe timp de război și a riscurilor de extindere, și cum factorii de risc influențează decizia de dezvoltare mai departe a afacerilor, care sunt deja lansate.

Pentru depășirea efectelor economice cauzate de războiul din Ucraina, experții Centrului de Antreprenoriat și Politici Economice formulează o serie de măsuri. Printre acestea se numără identificarea mecanismelor pentru asigurarea capacității de onorare a obligațiilor pentru creditele curente; elaborarea programelor de subvenționare a investițiilor în sectorul energiei regenerabile, introducerea Centralei termoelectrice de la Cuciurgan ca parte a sistemului de echilibrare energetică sau reducerea costurilor indirecte suportate de companii prin digitalizarea proceselor în interacțiunea cu statul.

Discuția publică face parte dintr-o serie de sesiuni desfășurate de Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice pentru evaluarea și discutarea riscurilor impactului războiului din Ucraina asupra economiei Republicii Moldova. Ulterior, concluziile și recomandările expuse în cadrul discuțiilor vor fi transpuse într-o notă de poziție adresată autorităților publice care va include propuneri de susținere a mediului antreprenorial în contextul crizelor actuale.

……………………

Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) este un centru analitic independent care promovează dezvoltarea economică incluzivă prin implicarea mediului de afaceri integru în cadrul dialogului public-privat pentru a stimula spiritul și capitalul antreprenorial.

„Economie fără monopoluri, libertate fără privilegii”