RAPORT: Controlul parlamentar, o responsabilitate legislativă ineficientă din cauza prevederilor incomplete

Prevederile incomplete și lipsa unor proceduri clare în Regulamentul Parlamentului nu-i permite Legislativului să exercite o supraveghere eficientă asupra instituțiilor publice. Rapoartele instituțiilor independente și agențiilor de reglementare nu sunt examinate și lipsesc audieri publice asupra lor în comisiile permanente și plenul Parlamentului. Acestea sunt câteva dintre concluziile mesei rotunde „Raportarea față de Parlament: între încredere și responsabilitate legislativă”, desfășurată pe 18 mai curent. Evenimentul a fost organizat de Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE), cu susținerea Centrului Internațional pentru Antreprenoriat Privat (CIPE).

„Think thank-ul nostru, în strânsă cooperare cu cele mai influente asociații de afaceri din țară promovează transparența decizională și responsabilitatea autorităților pentru îmbunătățirea încrederii în aceste instituții ale statului. Iar evenimentul de astăzi este un bun prilej pentru a lua în considerare lacunele din reforma Guvernului în percepția businesului. Rezultatele discuției vor fi prezentate Parlamentului și Guvernului și vom monitoriza implementarea recomandărilor propuse”, a subliniat directoarea CAPE“, Tatiana Lariușin.

Evenimentul a abordat principalele concluzii ale studiului preliminar „Încrederea în instituțiile publice prin audierea rapoartelor de către Parlament”. Publicația, semnată de Viorel Pîrvan, expert juridic și Mihail Manoli, director de program „Guvernanță corporativă și finanțe publice”, CAPE, prezintă lacunele identificate în procesul de supraveghere parlamentară a instituțiilor și agențiilor publice și formulează o serie de acțiuni pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare și controlului parlamentar. Subiectul principal de discuție cu reprezentanții autorităților naționale, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, reprezentanți ai mediului de afaceri, mass-media și experții societății civile a fost valorificarea instrumentului de raportare față de Parlament pentru a asigura încrederea și responsabilitatea instituțiilor independente și agențiilor de reglementare.

Potrivit studiului preliminar, comisiile parlamentare se confruntă cu mari dificultăți referitor la monitorizarea implementării recomandărilor în rezultatul audierilor publice. Autoritățile publice și persoanele responsabile de implementarea recomandărilor nu informează comisiile despre acțiunile realizate, iar comisiile nu urmăresc procesul de implementare al recomandărilor.

„Această situație e cauzată în mare parte de inexistența în Regulamentul Parlamentului a procedurilor și instrumentelor legale de monitorizare a recomandărilor, de lipsa unor consecințe și pârghii de responsabilizare a autorităților publice și persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor, dar și de capacitățile reduse ale comisiilor și subdiviziunilor Secretariatului Parlamentului de a realiza eficient această sarcină”, menționează Viorel Pîrvan.

La rândul său, Mihail Manoli consideră că „Exercitarea eficientă a supravegherii parlamentare asupra instituțiilor publice duce cu siguranță la îmbunătățirea economiei, dezvoltarea sectorului privat, eficiența și eficacitatea cheltuielilor publice”.

În cadrul mesei rotunde au fost puse în discuție rolul și capacitățile comisiilor parlamentare în analiza și audierea rapoartelor autorităților publice prezentate Parlamentului, inclusiv procedurile și instrumente legale de monitorizare a recomandărilor în rezultatul audierilor rapoartelor autorităților publice. În mod special, au fost dezbătute măsurile pentru îmbunătățirea procesului de audiere a rapoartelor instituțiilor și agențiilor publice care au un impact major asupra mediului de business: Curtea de Conturi, Comisia Națională a Pieței Financiare, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și Consiliul Concurenței.

Astfel, în timp ce deputații au vorbit despre relația de supraveghere între Parlament și autoritățile publice, reprezentanții autorităților publice aflate sub control Parlamentar au scos la iveală provocările supravegherii de către Legislativ și le-au propus aleșilor poporului câteva recomandări pentru eficientizarea raportării autorităților publice în fața Parlamentului în calitate de instrument al controlului parlamentar.

„Într-adevăr în versiunea actuală a Regulamentului Parlamentului această procedură este descrisă insuficient de detaliat și reglementări se conțin în legile speciale, și acelea, foarte diferite. Suntem de acord că pârghiile de responsailizare și monitorizare lipsesc. Și în acest sens, planul nostru este ca până la sfârșitul acestui an să avem aprobat Codul procedurilor parlamentare, care va conține reglementările cu privire la raportare și audierea instituțiilor, astfel încât procedura de analiză, examinare, și audierea a rapoartelor să fie cât mai transparentă, dar și să fie clară procedura de monitorizare a recomadărilor formulare”, a declarat Olesea Stamate, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități.

În acelați timp, șeful Direcției juridice în cadrul Parlamentului, Ion Creangă, a adăugat: „Controlul parlamentar se referă pe de o parte la controlul politic, și pe de altă parte, la controlul executării legilor și eficiența lor, care este important pentru business și societatea civilă. Mecanisme există, dar calitatea este o problemă și aici trebuie să lucrăm împreună cu societatea civilă și business pentru a oferi sprijin comisiilor parlamentare pentru a eficientiza acest proces al controlului parlamentar”.

„Dacă până la formarea Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice mai puțin de 30% din rapoartele Curții de Conturi erau examinate, începând cu anul 2020 a fost stabilit un sistem eficient, lucrativ și 80, 90% din rapoarte sunt examinate de către comisie, în 2021 fiind audiate 40 de rapoarte ale Curții. Rapoartele analitice de audit vin să ofere Parlamentului o analiză de diagnostic a situației privind utilizarea de către instituțiile executive a mijloacelor financiare publice și a proprietăților publice.Menționăm deschiderea totală și disponibilitatea noastră în contextul de eficientizare și asigurare a cooperării cu Parlamentul”, a spus Marian Lupu, președintele Curții de Conturi.

„Noi suntem foarte responsabili pentru activitatea noastră și nu ne eschivăm de la responsabilizare, dar această responsabilizare trebuie făcută cu o claritate maximă, atât pentru noi, cât și pentru societate”, a precizat Violina Șpac, directoare ANRE.

„Este importantă ca raportarea să aibă loc, dar mai importantă este comunicarea eficientă între Parlament, autorități și sectoarele aflate în supraveghere ca Parlametul să aibă convingerea că autoritățile urmează direcția corectă”, este de părere Cornelia Cozlovschi, președinta Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

La rândul lor, reprezentanții societății civile au subliniat importanța unui proces eficient de raportare față de Parlament pentru asigurarea încrederii publice.

„Controlul parlamentar a fost utilizat, de-a lungul timpului, în scopuri personal, decât în interesul public Este surprinzător că anumiți directori noi-numiți sunt audiați în fața Parlamentului, deși este audiată instituția, deci, percepția este că sunt audiați conducătorii și nu entitălie propriu-zise. Ar fi important de văzut care este echilibrul între exercitarea funcției și constatarea exercitării necorespunzătoare a exercitării funcțiilor și acele principii de independență în cazul autorităților aflate sub control parlamentar”, a subliniat Mariana Klaughin, expertă anticorupție, Transparency International Moldova.

„Există restanțe foarte mari în ce privește control parlamentar, iar raportele autorităților aflate sub controlul parlamentar nu sunt suficient de calitative”, consideră Ion Stratulat, vicepreședinte al Federației Patronatului din Construcții și Producerea Materialelor de Construcție.

Pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare și controlului parlamentar, autorii studiului formulează o serie de recomandări. Cele mai importante acțiuni includ îmbunătățirea cadrului legal pentru eficientizarea raportării autorităților publice în fața Parlamentului în calitate de instrument al controlului parlamentar; Consolidarea rolului și capacităților comisiilor parlamentare în analiza și audierea rapoartelor autorităților publice prezentate Parlamentului; dar și includerea în Regulamentul Parlamentului a unor proceduri și instrumente legale de monitorizare a recomandărilor comisiilor permanente și plenului Parlamentului ca rezultat al audierilor publice.

Potrivit rapoartelor statistice privind activitatea Parlamentului organele centrale de specialitate ale administrației publice și cele formate de Parlament au prezentat Legislativului 29 rapoarte în anul 2019, 28 rapoarte în anul 2020 și 35 rapoarte în anul 2021.În ultimii trei ani calendaristici, au fost prezentate în cadrul ședințelor în plen ale Parlamentului 1 - 3 rapoarte ale autorităților publice, de regulă fiind audiat doar câte un raport pe an. Acest lucru se întâmplă în contextul în care, potrivit legilor speciale, în plenul Parlamentului urmau să fie audiate 14 rapoarte ale autorităților publice în anul 2021.

În Republica Moldova sunt 20 de instituții independente și agenții de reglementare care raportează Parlamentului. Este vorba de Curtea Constituțională, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii, Serviciul de Informații și Securitate, Centrul Național Anticorupție, ANI, Ombudsmanul, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, CEC, ANSC, BNM, ANRE, Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat, Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalității, Agenția Proprietății Publice, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Curtea de Conturi, Comisia Națională a Pieței Financiare și Consiliul Concurenței.

……………………

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Europa: Crearea unor medii favorabile pentru capital constructiv, faza III”, implementat de către Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE). Proiectul urmărește creșterea gradului de conștientizare cu privire la provocările de guvernare generate de fluxurile corozive de capital.

Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) este un centru analitic independent care are misiunea de a susține dezvoltarea democrației și a economiei funcționale prin politici publice concentrate pe dezvoltarea sectorului privat și stimularea inițiativei private. Prin aceasta, CAPE sprijină participarea mediului de afaceri în procesul democratic, promovarea dialogului public-privat bine structurat, oferă suport asociațiilor prin expertiză, facilitarea introducerii standardelor internaționale anticorupție și conduite, instruiri și transfer de cunoștință.

„Economie fără monopoluri, libertate fără privilegii”